TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL NEVRALGIEI DE TRIGEMEN PRIN COMPRESIUNE CU BALONAS

Notiuni anatomice
Nervul trigemen este cel mai mare dintre cei 12 nervi care pleaca de la creier, el se ocupa de sensibilitatea la nivelul unei jumatati de fata si de muschii care misca mandibula. De fiecare parte a fetei exista cate un nerv. Acesta traverseaza baza craniului, de la trunchiul cerebral pana la nivelul fetei. Denumirea de nerv trigemen provine de la faptul ca este impartit in trei ramuri principale. Fiecare ramura se imparte in mai multi nervi . Nervii din prima ramura merg spre pielea capului, frunte si ochi. Nervii din a doua ramura se ocupa de pielea obrazului iar nervii din a treia ramura de pielea maxilarului si de muschii maxilarului.

Ce este nevralgia de trigemen?
Nevralgia de trigemen, tic Douloureax, este o afectiune nervoasa care implica dureri profunde faciale asemanatoare cu descarcarile electrice in cea mai mare parte din cazuri, la nivelul unei jumatati de fata sau la nivelul uneia dintre ramurile nervului. Pacientii o descriu ca si una dintre cele mai dureroase afectiuni.

Care sunt manifestarile ?
Simptomele de nevralgie de trigemen pot fi:
junghiuri periodice descrise ca dureri suportabile
episoade de durere severa (soc electric)
crize de durere pot fi spontane sau declansate de anumite situatii, cum ar fi atingerea fetei, mestecat, vorbit si periajul dintilor (durerea poate fi reprodusa atingand anumite zone: trigger zones)
crizele dureroase dureaza cateva secunde la nivelul zonelor inervate de remurile nervului trigemen (obrazului, maxilarului, dintilor, gingiilor, buzelor sau a ochilor si fruntii) si sunt urmate de perioade libere nedureroase (in nevralgia tipica)

Cauze:
In special la persoanele tinere, cauza principala este contactul dintre un vas normal de sange (o artera sau o vena) si nervul trigemen,in apropiere de trunchiul cerebral. Acest contact jeneaza nervii si cauzeaza o functionare defectuoasa a acestora.
Nevralgia de trigemen poate sa apara in scleroza multipla (o tulburare care afecteaza teaca de mielina, care protejeaza nervii). Mai rar, nevralgia de trigemen poate fi declansata de o tumora care comprima nervul trigemen.
Totusi, in multe situatii, cauza nu poate fi gasita (nevralgia trigeminala esentiala sau idiopatica).

Cum se pune diagnosticul?
Daca aveti dureri la nivelul fetei care persista sau sunt recidivante, care nu se amelioreaza in urma utilizarii analgezicelor obisnuite, consultati medicul. Este important sa consultati medicul din vreme, pentru a fi investigat si diagnosticat corespunzator. Medicul va incerca sa depisteze daca durerile faciale pot avea alta cauza: migrena, afectiuni ale articulatiei temporomandibulare, afectiuni locale ale sinusurilor, dintilor sau gatului.
Medicul ar trebui sa faca pacientului un examen neurologic complet, pentru a determina prezenta sau absenta altor boli asociate (scleroza multipla, tumori ale nervului trigemen). Printre investigatiile care medicul le va efectua ar putea fi: CT sau RMN a capului, pentru a evalua prezenta unei patologii responsabile de durerile faciale. In cazul lipsei identificarii unei leziuni sau a unei compresiuni la nivelul nervului, se considera ca suferiti de nevralgie trigeminala esentiala.

Tratamentul nevralgiei trigeminale:
-tratament conservator nonchirurgical: anticonvulsivante (Carbamazepina, Lamotrigina, etc), antiiflamatoare (se pot asocia)
– tratament chirurgical (decompresia microvasculara, ablarea tumorii): se efectueaza cand exista o cauza directa a nevralgiei care poate fi indepartata chirurgical (conflict vascular, invazie tumorala).
– tratament minim invaziv chirurgical (compresia percutana cu balon, termocoagularea): se efectueaza in cazul absentei unei cauze compresive (nevralgia esentiala, scleroza multipla) cand tratamentul medicamentos nu are efect sau exista numeroase efecte secundare ale acestuia, la persoanele la care s-a efectuat o decompresie microvasculara cu efect benefic initial dar la care durerea a recidivat, la persoanele varstnice cu numeroase comorbiditati (chiar daca exista un conflict vascular).

Tehnica chirurgicala:
este minim invaziva. Se punctioneaza obrazul si, sub control radioscopic si neuronavigatie, se introduce un cateter pana la nivelul bazei craniului unde exista ganglionul nervului trigemen care este ulterior comprimat prin umflarea cateva minute a unui balonas

Anestezia: se practica anestezia generala, ceea ce confera pacientului un confort deosebit, acesta neavand nici o durere pe toata perioada desfasurarii interventiei
Rezultatul post interventie :
– disparitia durerii survine imediat dupa compresiune
– disparitia durerii este definitiva in pana la 80% din cazuri. In cazul reaparitiei durerii (mai ales la pacientii cu scleroza multipla), procedura se poate repeta fara a exista un numar limita de interventii

Spitalizarea:
 durata de spitalizare este in medie de 2 zile. Pe durata spitalizarii vi se vor administra medicamente pentru combaterea durerii locale (a locului punctiei), prevenirea infectiilor si a complicatiilor vasculare. Medicamentele care v-au fost administrate anterior pentru nevralgie vor fi continuate, urmand ca dozele sa fie scazute treptat pe o durata de 2 luni de la interventie.

Ingrijirea postoperatorie:
Dupa operatie, veti ramane 1 zi in sectia de terapie intensiva, dupa care veti fi mutat inapoi in salonul dvs. Dupa efectuarea operatiei, intreaga echipa de medici, de la anestezist la medicul specialist si la asistentele medicale si infirmiere se vor ocupa de ingrijirea dvs. pentru a va asigura recuperarea cat mai rapida si sigura, in scopul reluarii unei activitati profesionale si personale active. In aceasta perioada sunteti asistat pentru nevoile personale (igiena, alimentare, etc) si medicale in totalitate de personalul clinicii, fara a avea nevoie de apartinatori.

Complicatii posibile:
 diminuarea senzatiei la nivelul fetei tratate
 diminuarea tranzitorie a fortei la nivelul mandibulei
 leziuni vasculare sau nervoase a structurilor invecinate
 infectii

Control postoperator:
– primul control este la 1 luna.

Unde pot beneficia de aceasta interventie?
Compartimentul de Neurochirurgie CLINICCO beneficiaza de toate conditiile necesare efectuarii acestui tip de operatii de compresiune a ganglionului nervului trigemen. Sectia de neurochirurgie a spitalului CLINICCO asigura pacientilor proceduri chirurgicale pentru a tratata patologia spinala si cranio-cerebrala, pentru terapia durerii, spasticității si epilepsiei.
In clinica noastra toate procedurile chirurgicale sunt efectuate cu ajutorul microscopului operator si prin tehnici microchirurgicale datorita carora tesuturile sunt supuse unor traume minime, iar structurile nervoase pot fi manipulate cu cea mai mare delicatete.
Colaboram cu o multitudine de companii producatoare de implanturi neurochirurgicale, pacientul avand posibilitatea de a alege impreuna cu medicul, implantul potrivit cazului sau. Pretul implanturilor poate varia de la o companie la alta, pacientul avand posibilitatea de a opta pentru varianta corespunzatoare diagnosticului si bugetului sau.

Dr. Sofia Nistor, medic specialist neurochirurg
Clinicile ICCO Brasov, Romania
Str. Scolii nr.8
+40 268 401 200
neurochirurgie@clinicco.ro
http://www.clinicco.ro

Posted in Uncategorized | Scrie un comentariu

VERTEBROPLASTIA

Posted in Uncategorized | Tagged , , , | 2 comentarii

ANEVRISME CEREBRALE

Anevrismele sunt cauzate de o hipoplazie focala in peretele arterial, de obicei la nivelul unei bifurcatii arteriale. Aceasta zona hipoplazica la nivelul peretelul arterial poate fi congenitala si poate duce in timp la formarea unui anevrism. Anevrismele au o incidenta scazuta la copii, de aceea se presupune ca se dezvolta si cresc in volum intr-o lunga perioada de timp. Alte cauze mai putin frecvente in formarea anevrismelor sunt endocardita (prin emboli septici), traumatisme, malformatii arterio-venoase (MAV). Varsta medie pentru ruptura anevrismala este 50 de ani. Cele mai multe anevrisme sunt localizate la baza creierului. In momentul rupturii hemoragia este situata in afara creierului in spatiul subarahnoidian.

INCIDENTA & FACTORII DE RISC
Prevalenta anevrismelor cerebrale in cadrul populatiei generale, estimata prin studii de autopsie, este de aproximativ 5%. Un mare numar de anevrisme ramane nedetectat. In fiecare an, aproximativ 10 persoane din 100.000 prezinta o ruptura anevrismala. Exista cativa factori general acceptati ca si favorizanti, in formarea si ruptura anevrismala: fumatul, hipertensiunea arteriala si ateroscleroza. In cadrul anumitor familii exista o predispozitie genetica pentru anevrismele cerebrale. In aceste familii incidenta anevrismelor poate urca pana la 20%. De asemenea anevrismele cerebrale sunt mai frecvente la femei.

PREZENTAREA CLINICA & EVOLUTIA NATURALA
Hemoragia subarahnoidiana este cea mai frecventa forma de prezentare a anevrismelor cerebrale. Aceasta cauzeaza o durere de cap exploziva ca „un fulger pe cer senin”. Durerea de cap este complet diferita de orice alta durere de cap anterioara. Rigiditatea nucala, greturile, varsaturile, letargia sau pierderea starii de constienta sunt simptome frecvent asociate acestei hemoragii anevrismale. Punctia lombara poate evidentia un lichid cefalorahidian xantocrom care este o trasatura caracteristica a hemoragiei subarahnoidiene. Riscul unei rupturi anevrismale in cadrul evolutiei naturale este de aproximativ 3%. In cazul anevrismelor rupte 30% din pacienti decedeaza inainte de a ajunge la spital, 40% raman cu deficite neurologice majore si doar 30% prezinta un status neurologic acceptabil. Cel mai bun moment de tratare a unui anevrism este inainte de se rupe, pentru ca riscul de deces sau al unui deficit neurologic este mai mic.

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC
Angio-CT (scan-ul cerebral)
Este cel mai sensibil examen pentru detectarea unei hemoragii anevrismale. De asemenea este un examen foarte sensibil in detectarea localizarii anevrismelor.

RMN si angio-RMN-ul
Este un examen non-invaziv de screening in cazul anevrismelor nerupte. Punctul slab al RMN-ului este durata lunga a examenului, nu este atat de precis in detectarea hemoragiei subarahnoidiene si de asemenea poate scapa anumite anevrisme care sunt de talie mica. Este contraindicat la pacientii cu anumite implanturi metalice cum ar fi pacemaker-urile cardiace.

Angiografia conventionala cerebrala
Este considerat „the gold standard” in diagnosticarea anevrismelor. Este un examen invaziv care detecteaza anevrismele , vasospasmul arterial, si de asemenea poate localiza anivrisme multiple la acelasi pacient.

COMPLICATIILE HEMORAGIEI SUBARAHNOIDIENE
Vasospasmul
La 5-10 zile dupa hemoragie se poate instala vasospasmul arterial. Este prezent la aproximativ 40% din cazuri, in special la acei pacienti care prezinta o hemoragie importanta in spatiul subarahnoidian. Fenomenul este explicat prin degradarea sangelui in afara vaselor care prin produsii de degradare exercita un efect iritant pe peretele vascular care se manifesta prin vasospasmul arterial. Acest vasospasm diminua cantitatea de sanga ce ajunga la anumite zone ale creierului determinand aparitia unor accidente vasuclare ischemice tranzitorii sau permanente in functie de severitatea vasospasmului. Aceasta problema poate fi tratata cu mai multa eficienta atunci cand anevrismul a fost securizat. Tratamentul consista in administrarea unor medicamente vasodilatatoare, cresterea presiunii arteriale si mentinerea unei hipervolemii sangvine. De asemenea se poate practica o vasodilatatie intraarteriala chimica sau mecanica.

Hidrocefalia
Creierul pluteste in lichidul cefalorahidian in interiorul cutiei craniene. Acest lichid este produs si absorbit in mod constant de catre structuri specializate. Hemoragia subarahnoidiana blocheaza reabsorbtia lichidului cefalorahidian ceea ce determina aparitia hidrocefaliei. Hidrocefalia necesita uneori plasarea unui drenaj ventricular extern, temporar, iar uneori dupa disparitia sangelui din spatiul subarahnoidian, chiar plasarea unei derivatii ventriculo-peritoneale permanente.

TRATAMENT
Fiecare pacient si fiecare anevrism trebuiesc tratati individual. In general tratamentul anevrismelor nerupte , descoperite fortuit depinde de marimea anevrismelor, de localizare si de conditia generala a pacientului si varsta.
Nu se recomanda tratarea anevrismelor mai mici de 5 mm descoperite fortuit. Se recomanda tratarea anevrismelor mai mari de 5 mm, cu iregularitati ale sacului anevrismal sau bi/multi-lobate. Pacientii de peste 65 de ani si cu anevrisme de 10 mm sau mai mult au o rata de ruptura anuala de aproximativ 10% pe an si de aceea necesita tratament.
Anevrismele gigante (mai mari de 2.5 cm) necesita tratament. Anevrismele care au sangerat necesita tratament (daca sunt lasate netratate 50% decedeaza in primele 6 luni). Anevrismele situate in anumite locatii cum sunt cele de comunicanta anterioara sau posterioara au tendinta sa se rupa mai des si de aceea au nevoie de tratament.
Nu se recomanda tratarea anevrismelor la pacientii cu varsta inaintata, cu probleme medicale importante sau cu o speranta de viata limitata.

Dr. DAN SUIAGA
Medic specialist neurochirurg
Spitalul CLINICCO Brasov

http://www.clinicco.ro/

Posted in Uncategorized | Tagged , , | Scrie un comentariu

HERNIA DE DISC

NOTIUNI ANATOMICE
Coloana vertebrala este compusa din 33 de vertebre separate prin discuri si care sunt clasificate in patru zone distincte: zona cervicala (7 vertebre), zona dorsala (12 vertebre), zona lombara (5 vertebre), zona sacrala (5 vertebre fuzionate) si coccisul (format din 4 vertebre fuzionate).

Hernia de disc apare cu predilectie la nivelul regiunii lombare si cervicale a coloanei spinale care este compusa din corpuri vertebrale (partea osoasa) si discuri intervertebrale (partea cartilaginoasa care functioneaza ca si absorbant de socuri).
Discul intervertebral este compus din doua parti:
inelul fibros situat la exterior
nucleul pulpos situat la interiorul inelului fibros si care are o consitenta mai gelatinoasa.

CE ESTE HERNIA DE DISC?
Pe masura ce inaintam in varsta fiecare dintre noi suferim de degenerscenta sistemului osteoarticular. Astfel, discul intervertebral se deshidrateaza si isi pierde din inaltime si implicit si proprietatile de amortizor de socuri. Acest lucru permite inelului fibros sa isi piarda structura de rezistenta si sa se deterioreze, ceea ce determina o protruzionare a nucleului pulpos. Aceasta este considerata o protruzie discala.
Pe masura ce degenerscenta discala continua, nucleul pulpos se poate rupe de inelul fibros si poate comprima o radacina nervoasa sau chiar sacul dural daca este de dimensiuni mari. Aceasta este considerata o hernie discala si poate cauza durere radiculara, pierderea fortei unei anumite grupe musculare, tulburari senzitive, etc.
Localizarea cea mai frecventa a herniei de disc este la nivelurile L4-L5 si L5-S1 pentru hernia lombara si la nivelurile C5-C6 si C6-C7 pentru hernia de disc cervicala.

CUM SE MANIFESTA HERNIA DE DISC?
Simptomele depind de localizarea herniei de disc si de radacina nervoasa cu care este in contact. Fiecare persoana poate experimenta simptome diferite. Printre cele mai frecvente se numara:
• dureri lombare intermitente sau continue agravate de miscare, tuse, stranut sau statul in picioare prelungit.
• spasmul muschilor lombari
• sciatica (durere care incepe la nivelul lombar sau al feselor si care iradiaza la nivelul labei piciorului)
• pareze ale piciorului
• diminuarea sensibilitatii piciorului
• diminuarea reflexelor la nivelul genunchiului sau calcaiului
• incontinenta urinara si/sau fecala
Manifestari pentru hernia de disc cervicala:
• dureri cervicale intermitente sau continue agravate de miscare, tuse, stranut sau statul in picioare prelungit.
• spasmul muschilor cervicali
• brahialgia (durere care incepe la nivel cervical si care iradiaza la nivelul membrelor)
• spasmul muschilor cervicali
• pareze ale membrelor superioare
• diminuarea sensibilitatii la nivelul membrelor superioare
• diminuarea reflexelor osteotendinoase

CUM SE DIAGNOSTICHEAZA HERNIA DE DISC?
• istoricul medical si examenul clinic
• RMN-ul este examenul cel mai pertinent
• CT scan
• Mielografie

TRATAMENTUL HERNIEI DE DISC
• Tratamentul conservator. Repaos la pat, medicatie antiinflamatorie si miorelaxanta, fizioterapia, diminuarea greutatii corporale, corset lombar, etc.
• Tratamentul chirurgical. Se efectueaza cand tratamentul conservator nu functioneaza si consta in indepartarea herniei discale sub anestezie generala.

Dr. DAN SUIAGA
Medic specialist neurochirurg
Spitalul CLINICCO Brasov

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , | Un comentariu

FRACTURI VERTEBRALE OSTEOPOROTICE

Cauze
• osteoporoza
• traumatism direct
• cazaturi
• aterizarea pe calcaie dupa o saritura de la inaltime
• traumatisme vertebrale majore cum este cazul accidentelor auto

Simptome
• Dureri dorso-lombare de la intesitate medie, la dureri severe.

Diagnostic
• in functie de simptomele clinice
• examen fizic
• Radiografia
• RMN
• CT scan
• Teste osoase densiometrice pentru a determina daca aveti osteoporoza si cat de severa este.

Tratament medical
• repaos la pat si diminuarea activitatii fizice
• medicatie antialgica
• fizioterapie pentru intarirea musculaturii dorso-lombare
• corset

Tratament chirurgical
• Vertebroplastia: insemna injectarea unui ciment lichid in interiorul corpului vertebral. Poate diminua durerea asociata cu fracturile vertebrale. Nu este indicata pentru toate fracturile. Are beneficii maxime pentru fracturile simptomatice recente. In cazul fracturilor induse de osteoporoza nu este la fel de eficienta.
• Kyphoplastia: se foloseste un balon pentru a crea o cavitate in interiorul corpului vertebral in care se injecteaza ciment. Este indicata pentru a diminua durerea locala, dar si pentru a corecta deformitatile spinale aparute in urma unei fracturi.

Tratamentul osteoporozei
• terapia cu hormoni estrogen/progesteron
• biofosfonati (alendronat, risedronate, ibandronate)
• agonisti/antagonisti de estrogen (raloxifen)
• calcitonina (Miacalcin, Fortical)
• hormon paratiroid
• suplimente minerale si vitamine (calciu, vitamina D)
• schimbarea stilului de viata (scaderea in greutate, exercitii de rezistenta la nivelul extremitatilor superioare si inferioare)

Dr. DAN SUIAGA
Medic specialist neurochirurg
Spitalul CLINICCO Brasov

http://www.clinicco.ro/

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , | Scrie un comentariu

VERTEBROPLASTIA

INDICATIE OPERATORIE
• dureri cauzate de fracturi sau tasari pe fond osteoporotic
• dureri cauzate de fracturi cauzate de malformatii vasculare
• dureri cauzate de fracturi cauzate de tumori vertebrale

TEHNICA CHIRURGICALA
• Vertebroplastia consta in introducerea percutanata a doua trocare sub ghidaj radioscopic la nivelul corpului vertebral tasat si injectarea unui ciment de tip metilmetacrilat obtinand astfel consolidarea acestuia.
• Kyphoplastia este similara vertebroplastiei, cu diferenta ca prin cele doua trocare introduse la nivelul focarului de fractura se poate face o reducere a diformitatii cu ajutorul a doua baloane speciale care se dilata, incercandu-se reducerea tasarii urmata de introducerea cimentului metilmetacrilat la nivelul cavitatilor create de cele doua balonase.
• Beneficiile celor doua tehnici sunt asemanatoare cu mentiunea ca in cazuri selectionate prin kyphoplastie se poate obtine o mai buna reducere a tasarii.

ANESTEZIA
Tipul de anestezie este decis de la caz la caz de medicul anestezist dupa evaluarea clinica si paraclinica a pacientului. Daca nu exista contraindicatii majore (indeosebi patologia cardiovasculara) se utilizeaza de rutina anestezia generala.

SPITALIZAREA
Durata spitalizarii este de 1-2 zile in medie. Pe durata spitalizarii, vi se vor administra medicamente pentru combaterea durerii, prevenirea infectiilor si a complicatiilor vasculare. De asemenea, sub supraveghere medicala, va trebui sa efectuati diferite exercitii de recuperare pentru reluarea mobilitatii. Kinetoterapia va poate ajuta sa va recuperati mobilitatea si forta musculara. Pacientii din CLINICCO beneficiaza de suportul unui kinetoterapeut pe perioada internarii. Dupa externare programul complet de recuperare se poate desfasura in Centrul de recuperare medicala si sportiva CLINICCO.

INGRIJIREA POSTOPERATORIE
Dupa operatie, veti ramane 4 ore in sectia de terapie intensiva, dupa care veti fi mutat inapoi in salonul dvs. Dupa efectuarea operatiei, intreaga echipa de medici, de la anestezist la medicul specialist si la asistentele medicale si infirmiere se vor ocupa de ingrijirea dvs. pentru a va asigura recuperarea cat mai rapida si sigura, in scopul reluarii unei activitati profesionale si personale active. In aceasta perioada sunteti asistat pentru nevoile personale (igiena, alimentare, etc) si medicale in totalitate de personalul clinicii, fara a avea nevoie de apartinatori.

COMPLICATII POSIBILE
• Infectii
• Migrarea cimentului in afara corpului vertebral
• Leziuni nervoase

CONTROL POSTOPERATOR
Primul control este la 6 saptamani si la 3 luni cu o radiografie fata/profil si la 6 luni cu un examen CT scan pentru a urmari evolutia tasarii.

Dr. Dan Suiaga
Medic specialist neurochirurgie
Spitalul CLNICCO Brasov

http://www.clinicco.ro/

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , | Scrie un comentariu

SPONDILOLISTEZA

Spondiloliza este o fractura de stres. Se produce la nivelul unei parti a vertebrei numita „pars interarticularis”, care este o portiune osoasa situata intre cele doua fatete articulare, de aceiasi parte. Exista astfel doua asemenea structuri la nivelul corpului vertebral, una situata la stanga si cealalta la dreapta.

Aproximativ 90% sunt localizate in regiunea lombara inferioara. Aceasta fractura de stress poate surveni uni sau bilateral. Daca este lasata netratata poate evolua inspre spondilolisteza. Aceasta este o problema mult mai serioasa, insemnand alunecarea unei vertebre in raport cu vertebra inferioara. Ambele patologii pot cauza dureri importante de spate.
Aceasta fractura este cea mai comuna cauza de durere de spate la atletii tineri.

CAUZE
• defect congenital la nivelul coloanei vertebrale (de obicei apare la cativa ani dupa nastere)
• trauma acuta la nivelul spatelui
• extinderi exagerate repetitive (uzuale in anumite sporturi)
• atrofii musculare
• maladii degenerative ale coloanei vertebrale

FACTORI DE RISC
• practicare sportului (gimnastica, fotbal, haltere, sporturi de contact, etc.)
• exercitii si tehnici sportive incorecte
• cresterea rapida in perioada adolescentei

SIMPTOME
• durere lombara inferioara
• spasmul si contractura musculara lombara
• durere care iradiaza de-a lungul piciorului
• claudicatia neurogena
• sindromul de coada de cal

DIAGNOSTIC
• radiografia
• CT scan
• RMN

TRATAMENT
Daca exista simptome atunci se recomanda:
• Repaos fizic de la cateva saptamani la cateva luni. In general repaosul trebuie sa dureze pana la disparitia simptomelor.
• Corset lombar pentru 4-6 saptamani. Acesta ajuta la diminuarea durerii prin limitarea miscarilor de flexie-extensie la nivelul coloanei lombare.
• Kinetoterapie pentru intarirea musculaturii dorsale si abdominale. Acesti muschi ajuta la stabilizarea coloanei lombare.
• Medicatie: antiinflamatorii, antialgice, decontracturante musculare.
• Chirurgie este indicata in cazul in care apar leziuni la nivelul nervilor, grad inalt de spondilolisteza, instabilitate dinamica, persistenta durerii in ciuda tuturor tratamentelor conservatoare incercate.

PREVENTIA
• exercitii fizice pentru a avea o masa musculara lombara si abdominala corecta
• folosirea echipamentului adecvat in activitatile sportive
• efectuarea incalzirii inaintea inceperii activitatii sportive
• invatarea si aplicarea unor tehnici corecte pentru exercitiile si activitatile sportive
• consultarea precoce a unui medic in cazul durerii lombare cronice. Fracturile de stres descoperite rapid, la adultii tineri se pot vindeca prin repaos.

INDICATIE OPERATORIE:
• cand tratamentul conservator nu functioneaza iar durerile sunt persistente
• in cazul unei deplasari mai mari de 20%
• in cazul asocierii unei lize istmice
• in cazul asocierii unei mobilitati anormale pe radiografiile in flexie/extensie

TEHNICA CHIRURGICALA:

TLIF/PLIF: consta in efectuarea unui abord lombar posterior cu amplasarea unor suruburi transpediculare, reducerea (cand este posibil) a listezei, efectuarea unei discectomii si decompresii radiculare si amplasarea unei custi („cage”) intercorporeale unilateral (tehnica TLIF) sau a doua custi bilateral (tehnica PLIF).

Dr. DAN SUIAGA
Medic specialist neurochirurgie
Spitalul CLINICCO Brasov

http://www.clinicco.ro/

 

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , | Scrie un comentariu